Un tuns, va rog !

-Bine-ati venit pe la noi !
Asezati-va !
Avusesem impresia ca fizerita, o tipa de vreo 28-30 de ani, energica si plina de viata, imi va pune sub cur o scandura, cum se proceda cand eram mic.
N-a fost cazul. Acum sunt mare, nu foarte inalt, dar destul.)
-Cum sa va tund?
-Pai, as dori mai scurt, din masina, cu 6 sau 9, chiar nu stiu..ma las pe mana dumneavoastra.
Nu m-am mai tuns de mult la frizer, dar sa incercam cu 6, ii zic, usor nesigur.
-Sigur ? Ca eu va pot lua si cu 3.
-Sigur, nu vreau sa arat ca un bec de 40 Wati, glumesc ca de obicei.
Eventual, pierdut cu 3, in parti si la spate !
-Ok !

Si incepe.

BZZÂT !!

Un Bzzât scurt si apasat.

-Ups…
-Ups, ce !!!! intreb nelinistit si-mi pun, repede, ochelarii pe ochi.
„Si ce cap frumos rasare, nu-i al meu, al meu e, oare…”
„Oare”, întărește, doar, valoarea dubitativă a unei propoziții.
La mine era sigur. Diferenta, ca frumusetea era dusa pulii de suflet.

-Am uitat sa pun gratarul, v-am luat direct si….Scuze…

Deci, aveam un mic decupaj.(cu tot cu preinfarct)
Decupaj in mijlocul capului, la vedere.
Diametrul, de, sa zicem, 5-6 cm.

-Am o idee. Cred ca putem repara, imi spune incercand o mica doza de optimism…
Eu, deja, eram alb.
Ea, crem.
Imi vede moaca.
Devine ea alba si eu crem.
-Sa-ncercam, poate ca va merge, incerca din nou marea cu degetul.
-Desigur ca-ncercati… merge pus gazon si lasam natura sa-si urmeze cursul, i-o tai scurt, nelasand-o sa continue.
Il voi tunde cu daruire. Gazonul.
-Sa stiti ca n-am vrut, se scuza din nou.
Ma uit mai bine in oglinda.
Clar, aratam ca si cum mi-ar fi pocnit o petarda.
O vad ca tace.
Deja imi parea rau de reactia mea.
Ii spun, incercand sa mai elimin din tensiune.
-Nu-i bai, aici imi pun o funda rosie sau o bulina cu paiete. Nimeni nu va observa.
Zambeste oarecum stingher si incearca sa repare dezastrul.
Nu reuseste.

In fine…
Platesc(dau si bacsisul, deci..) si ies afara.
Doi copii, in fata frizeriei..
Priveau catre rapanos
Adica, directia, „io”.
Parca ma asteptau.
Nici nu-mi scosesem moaca afara si erau geana pe mine.
Unu de 4 ani, o fetita, si celalalt, un baietel de vreo 10 ani.

Stiti prea bine. E cunoscuta dezinvoltura si sinceritatea unui copil la varste fragede.
Ei bine, nici eu n-am fost scutit de efectul acestor doua „periculoase” calitati.

Fetita incepe sa rada aratand cu degetul inspre moaca mea.
Fireste, aveam o fata de gulie ciuntita.
Stiam.
Efectele incepeau sa apara. Urma sa fiu umilit.
Stiam si asta.
Deci fetita incepe sa rada iar baiatul ce-i reproseaza ?
Fiti atenti..
-Codruta, nu mai rade, ca nu e frumos !
Tu chiar nu vezi ce fata de prostut are nenea ?!!
Si-au plecat.
Probabil au gasit o alta victima.

Trei minute mai tarziu eram inapoi pe scaunul frizerului.
Imi plantam la loc, firele cazute, cu o sula de cizmarie.
Fir cu fir, smoc cu smoc.
Sau smoc cu fir si fir cu smoc…chiar nu mai stiu precis.

Pentru partea a doua dar si ultima parte…apasati, aici
Sursa, eu, pe Netlog.

4 comentarii la “Un tuns, va rog !

  1. Bun, am tot citit si re citit postarea asta, ai un dar teribil de a face haz de tine si parca ma incearca o gelozie ca ma intreci.
    Bine ca nu ai picat pe mana mea, ( la surori pe capul lor mi am dat corigenta in ale
    tunsului ), nu au patit nimic , doar cateva portiuni din urechi pe ici pe colo au inceput sa lipseasca brusc.Noroc ca nu se vedeau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *