O viață fără tutun

M-am lăsat de fumat, am deja 18 zile.
Dar știți.
Bineînțeles că știți – mi-ați numărat orele în așteptarea eșecului.
Iar acum că am ajuns la statutul de diamant — e pe bolovani, cu cât mai strălucitor și frumos, cu atât voința e mai armonios împletită cu motivația iar eu am totul de partea mea, toată colecția – niște trofee – de la turcoaz, până la pietre de pe calea ferată(unele-s stropite cu ceva maro) — deci, fumătorilor, vreau să vă vin în ajutor cu ceva prețios.
Ceva mai mult decat un sfat.
Dar așezați-vă, vă rog ! Chiar nu e nevoie să-mi mulțumiți !
-Tu ăla cu uochelarii lăsați pe nas ! Ia laba de pe mouse ! Tu, da ! Degeaba te uiți in spate ! –

Deci știți, vorba multă sărăcia uomului, așa ca voi trece la subiect.

Încep:

„Măi, dar voi chiar nu aveți vuoință ?!
Chiar nu aveți pentru ce lupta ?!
Servesc drept exemplu pentru vuoi degeaba ?!
M-ați vazut plângându-mă vreodată ?
M-ați văzut cerșind un fum ?
Un fumușuor…un fumuleț ?! (tu din spate, ce ți-am zis ?!)
Aaa, nu !
Pai atunci…?!
Ce e atât de dificil ?
Ce e atât de di-fi-cil ?!!
M-ați dezamăgit !! ”

Delăsătorilor !!  :)
Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *