Bucuria de a trăi un 1 decembrie românesc

Nu v-ați săturat de expresii gen, patriotism, identitate culturală, identitate națională etc ?
Mă, și eu. Serios.
Dar fără lucrurile ăstea nu avem decât o identitate proprie.
E bună și aia, te ține țeapăn pe proprii craci. Da’ doar pe ai tăi.
Dar când vei vrea să împărtășești ceva cu semenii tăi și vei privi în jur, vei înțelege că e doar un gol.
Sentimentul de apartenență ne va fi deja luat.
Și nu știu dacă e ceva mai trist.
Așa că, hai să ne bucurăm de ziua de azi. De identitatea culturală, de identitatea aia națională. E a noastră, ne aparține. Să nu ne mai pișăm pe el de patriotism, care e răsuflat, poate, doar ca și cuvânt, nu ca însemnătate. După care, mai târziu, sa ieșim în oraș, să mâncăm fasole cu ciolan și să bem vinul ăla fiert, nepăsându-ne de intențiile ascunse ale nu știu cărui partid, sau cu teamă că ne vom băși, pe urmă, în public.
Bășina aia va fi oricum cea mai neaoșă, plină de identitate și cu bărbăție lansată vreodată în aer liber .
Plus, că la înghesuială putem da vina foarte ușor unii pe alții.
Eu, unul dacă merg și nu găsesc fasole cu ciolan,  plec înapoi și vin cu ea de acasă.
Deci dacă-l vedeți pe vreunu cu sufertașu` pe genunchi, mânjit la gură și cu mana introdusă în borcanașul de castraveciori murați, să știți că eu sunt ăla.

Dar, hai sa trăim cum se cuvine ziua asta, așa în felul nostru. Ziua de 1 decembrie. Că doar, atunci s-a făcut Unirea.
S-o acceptăm măcar dacă altfel nu se poate, e un pas și ăsta, și să ne bucurăm că avem o cultură proprie, un bun personal, o tradiție a noastră.
Mai urmează să avem și echipă de fotbal si totul va fi minunat. Aproape minunat.
La Mulți Ani, române oriunde ai fi și să fii iubit !!!!

2 comentarii la “Bucuria de a trăi un 1 decembrie românesc

  1. Vasăzică eu, care am avut mazăre azi, fiindcă fasole am avut acum trei zile, nu-s un bun român? Sper că voi fi iertat la faza cu mazărea pentru că mi-am fiert o ţuică, curat românească şi asta, făcută de mine, garantez pentru ea.
    La 1 decembrie este unirea, iar unirea înseamnă îmbinare, împletire, alipire. Pentru a fi desăvârşiţi însă, ne mai trebuie ceva alături de unire. Ne trebuie UNITATE, deoarece unitatea reprezintă unirea omogenă, fraternă şi indivizibilă bazată pe iubire, aşa cum găsim în Sfânta Treime. Dacă unirea românilor s-ar transforma în unitate, am fi indestructibili în gândire şi manifestare.
    Aşa că, alături de tine, în unire şi unitate, urez un viitor luminat şi bun întregului popor românesc. La mulţi ani, România!

  2. Multumesc de completare, Victore. Da, asa e, unitate ii zice liantului care leagă toate la un loc. Mai e de lucru pe câteva segmente si abia apoi ar merge o fasole cinstita cu ciolan. Sau o mazăre cinstita, mandra si dreapta. :)))
    Abia acum am văzut comentariul, nu stiu de ce. Tre’ sa umblu la setări un pic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *